Cărțile motivaționale nu mă pot convinge. Sunt de părere că dacă viața și realitatea nu reușesc să te motiveze, la dracu, cu siguranță nu o să te motiveze sau o să te ajute să te aduni o carte. Ce carte te poate ajuta de exemplu să-ți revii după pierderea cuiva apropiat, un divorț sau o boală grea? Absolut niciuna, puterea e în propria persoană, propriile-ți cioburi te, ți le aduni singur.
Bun, și atunci cum am ajuns să scriu despre cărți pe care nu le citesc și pe care nu le recomand? De Allan și Barbara Pease am auzit pe la sfârșitul facultății când un coleg mi-a recomandat o carte a lor despre limbjul gesturilor. Am citit atunci și mi-a plăcut cartea lor „Why men don’t listen and women can’t read maps”. M-am uitat la o mulțime de filmulețe pe Youtube cu Allan Pease vorbind despre interpretarea gesturilor. Și da, în epoca dinozaurilor se scriau cărți și exista Youtube.
La Bookfest, în iunie, am găsit cartea lor „Află răspunsul” și am zis că merită încercat. E cea mai bună carte motivațională pe care am citit-o! Ha ha ha! Bine, e cea mai bună din cele două citite.
Parte din informațiile din carte le știam, unele le-am aplicat, multe nu, dar în timp ce citești vrei să și încerci ce spun autorii. Informațiile sunt logice, de bun simț iar pe mine chiar au reușit să mă facă să aplic, să schimb treptat tipare de gândire care fac rău în dezvoltarea personală și în relația cu ceilalți. Am încercat afirmațiile negative să le transform în afirmații pozitive, să spun cât mai rar nu, să gândesc cât mai optimist și să-mi spun în fața fiecărei încercări că pot și voi reuși.
Am făcut și lista de obiective pe care o propun Allan și Barbara Pease încă de la începutul cărții, am mai făcut așa ceva și altă dată doar că atunci nu puneam un orizont de timp, îmi propuneam să fac ceva și atât. Acum, având o limită de timp, lucrurile îmi par a fi mai realizabile. Iar Legea 80/20 cum o numesc ei, îmi confirmă că nu sunt genul masochist, adică să încerc și să încerc mereu până reușesc. Legea 80/20 presupune, pe scurt 80 % efort, 20 % câștig.
Pe lângă lista de obiective am scris și o listă de pasaje în speranța că vă vor stârni interesul pentru această carte:
„Când scrii povestea vieții tale, nu lăsa pe altcineva să țină stiloul.”
„Mulți oameni nu au visuri pentru că le este frică de eșec.”
„Nu te lupta cu porcii, nu vei reuși decât să te murdărești de noroi.”
„Perioada amintită a creat tipul de gândire care i-a făcut pe mulți să creadă că altcineva, alții decât ei înșiși sunt responsabili pentru a le furniza o viață de aur – guvernanții, părinții, societate, corporațiile, sindicatele, șefii lor sau universitatea. De asemenea, ei consideră că altcineva sau altceva poartă vina pentru aspectele negative din viața lor . Oamenii încep să dea vina pentru ceea ce li se întâmplă rău pe partener, locul nașterii, alte țări, vreme, gene, bănci, refugiați, religie, numerologie, astrologie, chiar și pe magnetismul selenar.
Dar dacă vrei să vezi cine este persoana care stă în spatele situațiilor de viață cu care te confrunți, a condițiilor financiare curente, a carierei tale, a sănătății, a succesului sau a eșecului relațiilor, trebuie pur și simplu să te așezi în fața unei oglinzi.
Tu ești. Tu ești responsabil pentru situațiile apărute în viața ta, indiferent dacă sunt bune sau mai puțin bune. Dacă nu ai un motiv medical cum ar fi schizofrenia sau autismul, sau dacă nu ai o vătămare ireparailă a creierului, o problemă medicală care îți afecteză stilul de viață, sau dacă nu trăiești într-o societate total represivă, nu ești doar parțial responsabil pentru ceea ce ești acum, ești complet responsabil.”
„Singurele lucruri asupra cărora avem control sunt gândurile și atitudinile noastre.Dacă iei o decizie proastă este important cum îi vei face față, iar asta presupune să preiei din nou controlul.”
<<Înainte de a fi paralizat, erau 10 000 de lucruri pe care le-aș fi putut face. Acum acest număr s-a redus la 9 000. Pot alege să mă opresc la cele o mie pe care nu le mai pot face su pot să mă concentrez pe cele 9 000 care mi-au mai rămas>> W. Mitchell
„Atunci când faci o alegere proastă nu înseamnă că ești prost. Consecința unei alegeri rpoaste este faptul că viața îți spune că ai o lecție de învățat. Dacă faci aceeși alegere prostă a doua oară, viața îți va atrae atenția din nou că nu ai învățat lecția. Dacă vei continua să faci aceeași greșală din nou și din nou, atunci probabil ai o problemă de autosabotare și trebuie să primești ajutor din partea unui expert sau consilier. Nimic nu se oprește până nu înveți ceea ce ce trebuia să înveți.”
„Atunci când faci în mod repetat aceeași greșală, nu mai este vorba despre o greșală – este o alegere.”
„Nu arunca vina pe nimeni. Oamenii buni îți oferă fericire, oamenii răi îți oferă experiență. Cei mai răi oameni îți oferă lecții, iar cei mai buni oameni îți oferă amintiri.”
„Ești limitat numai de pereții pe care ți-i construiești singur.”
„Încrederea în sine este un obicei de gândire.”
„Nimeni nu este niciodată <<prea ocupat>>. Este vorba doar despre priorități.”
„Nu primi sfaturi de la persoane care nu au ralizat niciodată ceea ce vrei să faci.”
„Dacă <<sfătuitorii>> tăi nu cred că îți poți atinge obiectivele, găsește-ți alți sfătuitori. Este obiectivul tău, nu al lor. Ei sunt doar niște consilieri care au o opinie.”
Să citiți sănătoși și iubiți!
